....nu sunt inger...nu sunt demon....sunt doar un Om...cu aripile frante....
....candva eram puternica, zambareata, optimista....zburdam de fericire si nimeni nu ma putea cobori de pe norisori....aveam langa mine un suflet care credeam ca este Ingerul meu.....dar s-a dovedit a fi DEMON....a fost cel care mi-a luat puterile, zambetul, optimismul, mi-a taiat norisorii.....mi-a retezat aripile....si m-a impins in prapastie....
.....nu mi-a intins mana....nici macar o creanga sa ies de acolo....nu mi-a mai sters lacrimile si nu mi-a redat aripile....m-a lasat...sa zac acolo in intuneric...sa urlu fara sa ma auda cineva....
....si totusi.....cum pot iubi acest DEMON?...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu