.....miss him.....
7 martie....7 ianuarie, 7 seara,7 ani.....un numar pentru unii.....pentru mine un esec total.....
....Mai aluneca cate o lacrima pe obraz....se mai aude un oftat lung.....o soapta cu aceasi intrebare: De ce?.....pe cine incerc sa mint?...probabil pe mine.....probabil imi este mai usor impunandu-mi ca nu iubesc, ca nu simt, ca nu oftez....ca nu imi este dor.....ca nu doresc....ca nu mai visez....
Dar ma mint......mai inchid o usa in urma mea.....si ma simt atat de goala pe dianuntru....mai accept un sarut luuuung din partea "cuiva" crezand ca acel sarut va fi evadarea mea....caut in continuare o imbratisare care sa imi aduca aminte de El.....dar ma mint.....sunt singura....ma simt singura.....tot pe EL il vreau....mai vreau o imbratisare....un sarut de la El....un cuvant frumos....o mangaiere....inca vreau sa ii vad zambetul....sa ii simt mainile reci.....sa ii simt parfumul....bataile inimii.....
"De ce ai plecat din viata mea?"...de ce...de ce....de ce?????
In urma cu exact doua luni plangeam in hohote ....in genunchi...intr-o camera goala cu bluza lui stransa la piept.....atunci s-a naruit Universul meu....atunci a ramas sufletul meu gol.....si EL....a plecat.....
.......plang si acuma.....tot dupa El....plang unde nimeni nu ma vede.....plang......dupa amintirile noastre.....dupa tot ce a fost frumos....dupa tot ce a insemnat EL....dupa cei 7 ani pe care nimeni nu mi-i poate da inapoi.....imi lipseste....enorm.............si as vrea sa pot intoarce timpul.....sa nu fi existat niciodata 7 ianuarie 2010,ora 7 seara..... dar nu pot.....
..imi sterg lacrimile, imi pun masca si merg mai departe.....cuvintele sunt de prisos.....sufletul meu este tot gol....si imi lipseste....EL.....enormmmmmmmmm...........
