.......viitorul impreuna....
Ne plimbam intr-o seara si palavrageam cum a inceput frumoasa noastra poveste de dragoste....cat de spontani si hotarati eram sa lasam orice in urma si sa incercam....sa nu comparam prezentul cu trecutul, sa nu cautam greselile ce le-am repetat in trecut....sa nu vrem "perfectul" pentru ca asa ceva stim ca nu exista....
....si plimbandu-ne mana in mana....il admiram in gand....cat de multe mi-a oferit fara sa ii cer....cat de mult ofera fara sa ii dau....cum ma completeaza in orice fac sau gandesc....si ma ciupesc....visez?...sau EL chiar exista....si il admir in continuare....ii ating usor mana cu buzele si mai soptesc inca un multumesc...ii multumesc lui Doamne Doamne ca a trimis acest Inger....ca nu a uitat de mine atunci cand ma tavaleam pe jos de durere....durere?....hmmmm....un sentiment atat de puternic care nu trece doar cu cateva pastile....o traire atat de intensa care te poate sfasia si rupe in bucati....dar exista....in fiecare dintre noi....si cine nu si-a strans macar odata mana pe piept de durere a trait degeaba....face parte din noi....din vietile noastre....daca nu doare...nu simti ca traiesti.....
....am simtit ca traiesc....am urlat dar nu m-a auzit nimeni....asa credeam eu pe atunci....dar cineva...acolo sus m-a lasat....sa urlu,sa zbier....sa ma doara....sa ma sfasie...sa iasa din mine tot amarul, toata durerea acumulata....ca apoi sa ma linisteasca si sa imi trimita Ingerul...pentru ca fiecare avem unul....si eu il am pe al meu....
...traiesc din nou....dar nu mai plang....nu mai sufar...nu mai urlu....doar multumesc de zeci de mii de ori....ca mi l-a trimis de undeva de pe un nor pufos...sau de la malul marii....cu scoici marunte in mana....si cu un zambet larg....
....anul acesta nu am apucat sa vad marea....dar am simtit marea....prin el....cand se pregatea sa vina la mine l-am rugat sa mai mearga inca odata pe malul marii....sa isi ieie ramas bun pentru un timp si sa imi aduca un pumn de scoici care si acuma sunt asezate pe noptiera....am milioane de scoici...din intreaga lume...dar niciuna ca scoicile stranse in manutele lui....
.....acuma pot spune cu voce tare...sunt fericita....sunt iubita si iubesc.....simt asta...si profit de asta....fiecare clipa....ca si cum ar fi ultima....
Ce rost are sa ma gandesc la ce se va intampla peste ani si ani?...am invatat din trecut ca nu merita...ca atunci cand crezi ca ai totul... atunci primesti cea mai mare palma.....si de la cine nu te astepti....
....asa ca doar sper ca va fi bine....ca si atunci ma va tine de mana si imi va spune asa cum nimeni nu mi-a zis vreodata...."esti tot ce mi-am dorit"...iar daca drumurile noastre se vor separa oricum pe EL o sa il pastrez mereu in suflet...pentru ca multumita lui eu zambesc din nou....visez si sper.....pentru ca sufletul lui inocent mi-a aratat ce inseamna sa contezi,ce inseamna sa primesti fara sa ceri, fara sa oferi.....
....si continuand plimbarea mana in mana am hotarat....ca in urmatoarea primavara , intr-o frumoasa dupamasa de vineri....sa ne unim vietile...pentru cat timp nu stim...poate dura o zi....un an....sau o viata...nu planuim...noi doar speram....ca va fi pentru totdeauna....
Iti multumesc Ingerul meu .......
